S. Demetz S. Demetz
uciei.it > Ativiteies > Ucel dl mëns

Ucel dl mëns

Uni mëns vëniel cris ora n ucel che passenea pra la sajon. Tlo udëis duc i uciei di mënsc passei. Prëibel druché sun la foto per la udëi ntiera.

 
 S. Peist S. Peist

Dezëmber 2024

Mosula bruma (Blaumeise - cinciarella)

La mosula bruma ie da udëi mpue dloncora. La fej gën coa te cassëtes fates aposta. La mosula bruma ie la sëula mosula che ne à nia l culëur fosch tla plumes. D’inviern vëniela gën pra cësa sce n ti mët ora velch da sumënzes. Iló iela uni tant drët riata de viers de d’autri pitli uciei.

S. Demetz S. Demetz

Nuvëmber 2024

Spurvel dala gialines (Habicht - astore)

Sce a zachei vën a ti mancë na gialina pona possel danz vester che la gauja ie dl spurvel dala gialines (Habicht - astore), per tudësch ti vëniel nce dit “Hühnerhabicht”. I autri uciei de rapina, coche la puiana, l spurvel o i falcs, ne va nia sun gialines. L spurvel dala gialines ie scialdi plu sterch y majer dl spurvel, l sta feter dut l ann tlo da nëus. Dan ju iel blanch cun pitla risses grijes. Si coa fejel sun lëns da odla a n’autëza de n 10/15 metri. Ntan che la baibl cëla di pitli, va mé l mandl vel' ena alalongia a ciacia y porta i butins te coa. L ie n tier drët speve y la baibl ie bëndebò majera dl mandl.

G. Demetz G. Demetz

Utober 2024

Cassula ghiela (Gebirgsstelze - ballerina gialla)

La cassula ghiela viv ora per nosc ruves. La muev si coda longia tresora su y ju per comuniché cun l'autra cassules ghieles, ajache l'ega dl ruf fej massa adaut y nsci ne audeles nia i scibli dl'autra. Per tudësch dijen "mit dem Schwanz wippen" y da chësc fé vën nce l inuem talian “ballerina”: l semea propi che la bala. La cassula ghiela fej coa doi iedesc al ann y fej dai 3 ai 6 ueves. L mandl à i culëures plu stersc dla baibl.

S. Kusstatscher S. Kusstatscher

Setëmber 2024

Pëiamosces fosch (Trauerschnäpper - balia nera)

L pëiamosces fosch ne fej nia coa tlo da nëus ma l passa d’ansciuda y d’autonn ntan la migrazion. La majera pert ie bele passeda de agost ma nce sën de setëmber iel puscibl n udëi sun na rama de vel siena. L fej coa plu a nord, sëura l’Austria nchin sainsom dl’Europa te bujes te lëns o cassëtes per fé coa. L mandl ie fosch y blanch cun na pitla tacia blancia sun la fruent, la baibl ie rossa. I à do la rata de gran uedli y la giames ie curtes.

O. Gufler O. Gufler

Agost 2024

Eguia dala beches (Schlangenadler - biancone)

L’eguia dala beches possa lecurdé a n spirt sant! Nia mé pervia dl culëur blanch che la à sce n la vëij da sot su, ma nce ajache la sta ntan la ciacia bela fërma tl ciel batan mé datrai mpue l’eles y spian da alauta ju sce zeche se muev danter la ierba. Coche si inuem dij bel, magela tieres, de chëi che trueps de nëus se temëssa y se sgricëssa: la beches!
Sce la vëij na beca se arbassela, ti fir cun na gran prezijion y se la porta demez tl bech y nia tla sgrinfles coche fej autra eguies. Sce la beca ie massa na granda possela nce mazé l’eguia. La magia nce lingioles, croc y datrai vel‘ ucel o pitl mamifer.
D’autonn jola l’eguies dala beches talianes tl Sahel tl’Africa per passé l inviern, les jola al scumenciamënt verso nord tla Liguria y pona tres la Spania y l strënt de Gibraltar, ulà che l mer ie mé lerch 14 km. Chësc pervia che sëura l mer ne ie deguna termiches che les tën su y l fossa massa periculëus julé lonc sëura l mer.

G. Demetz G. Demetz

Lugio 2024

Mierla dal'ega (Wasseramsel - merlo acquaiolo)

La mierla dal'ega ie l tier perfet: l ie bon de julé, de jì, de nudé y de jì sot'ega. La mierla dal'ega viv te nosc ruves, n la vëij suvënz sun i sasc te ruf. Si paferle blanch toma tl uedl. D'inviern, canche l ie te ruf de majera dlaces, vala da una pert dla dlacia ju sot'ega y vën dal'autra inò ora, chiran y magian pitli tieres che viv tl'ega. Sën de lugio iel nce i pitli che s'la śira per i ruves, i ie grijes y defin autramënter che i vedli. Te vel' mëns muda ëi la plumes y cëla pona ora coche i vedli. 

G. Demetz G. Demetz

Juni 2024

Pëcalën vërt (Grünspecht - picchio verde)

L pëcalën vërt rij canche l cianta y n l aud suvënz te nosc bòsc. L magia dantaldut furmies che l abina sun fonz y che taca sun si lënga che ie longia 10 zm y ie drët tachëusa cun pitli rampins. Sibe la baibl che l mandl coa sën de juni ora i ueves, se baratan ju. I pitli pëcalëns vërc che jola ora de coa ie plëns de ponc fosc. 

G. Demetz G. Demetz

Mei 2024

Ucel dla regina (Neuntöter - averla piccola)

L ucel dla regina passa l inviern tl'Africa, sot a l desert dl Sahara. L vën adalerch de mei y l fej coa te raions cun truepa sienes y prei naturei. N vëij dantaldut l mandl sun la piza de na siena. L n ie for de manco, ajache la sienes vën gën taiedes y i prei cautei de massa. L ucel dla regina magia saioc, autri nsec, lingioles y nce pitla surices. Dan i magë i ficel su te spinacians y perchël al nce inuem "Neuntöter" per tudësch: la lijënda dij che l ficia su uni iede bën 9 tieres dan n magë un. Te Gherdëina fejel coa su per Plesdinaz, sa Sacun, sun Mont de Sëuc y te puec autri posć.

S. Kusstatscher S. Kusstatscher

Auril 2024

Gial grisc (Auerhuhn - gallo cedrone)

De auril va l gial grisc cun l mat. I mandli ti fej sën d’auril la beles ala baibles y ti mumënc plu delicac ne audel plu nia. L ie na emozion stramba, sibe per i gei che a ti cialé. L gial grisc ie sot a l livel plu aut de scunanza che on tl’Europa y monce uni mudazion te n si ambient ie pruibida. L gial grisc viv plu ala bassa dl gial fosch y mé ulache l à si gheneda, ulache l ne ie deguna jënt che va ora per i bòsc. L à de bujën de n bosch daviert cun truepa bossles.

S. Kusstatscher S. Kusstatscher

Merz 2024

Pitla ciafita (Sperlingskauz – civetta nana)

L mëns de merz ie l miëur mëns per audì la pitla ciafita. L ie nteressant che la cianta uni tant nce de utober, nia mé d’ansciuda, na carateristica dla ciafites. La pitla ciafita ie la mëndra dla trëi ciafites che fej coa te Gherdëina y la viv te nosc bòsc, dantaldut ulache l ie nëidesc y l bosch ie daviert. La ie drët agressiva y magia surices y pitli uciei. Si uedli ie ghiei. Sota chësc link pudëis scuté su si usc (dajan ite Sperlingskauz), spizëde la urëdles sce sëis da mont su: https://www.vogelschutz-suedtirol.it/die-avk/brutvoegel-suedtirol.

O. Gufler O. Gufler

Fauré 2024

Rondula da crëp (Felsenschwalbe - rondine montana)

La rondula da crëp ie la prima rondula che se lascia udëi uni ann, suvënz da udëi nce bele te chësc mëns de fauré, ajache la passa l inviern ntëur l mediteran y tla Talia. La fajova nchin ti ani 1950/60 mé coa ti crëps y la ne fova nia drë' da spië ti luesc. Man man ala scumencià a fé coa nce sun cëses sota tëc su y al didancuei fej tan che duta la rondules da crëp coa sun cëses. La ie rossa sotite y sun la coda ala ponc blanc. Tl 2023 iela unida ududa l prim iede ai 23 de fauré a Urtijëi.

G. Demetz G. Demetz

Jené 2024

Mosula codalongia (Schwanzmeise – codibugnolo)

Sce n cëla avisa ai uciei che vën a maië dan porta vel‘ granel pona possen nce udëi cun mpue de fertuna na mosula codalongia. Les viv gën te pitla grupes. La coda ie longia y foscia cun la plumes plu esternes blances. La cianta cun tonesc auc „srisrisri“.

C. Comploi C. Comploi

Dezëmber 2023

Berloch (Alpenbraunelle – sordone)

L berloch ie majer y plu da culëur che si parënt l berloch dla sienes. Ël fej coa alauta te nosta montes, sëura i 2000m. Mé sce l ie truepa nëif vën chisc uciei ju plu ala bassa. D’inviern i vëijen for inò pra la uties da mont che va a crì vel restl y vel fruzia che toma sun fonz. Baibl y mandl cëla ora unfat.

A. Lanthaler A. Lanthaler

Nuvëmber 2023

Flinch dl inviern (Bergfink – peppola)

L flinch dl inviern se lascia udëi da nëus uni ann permò de utober ora, canche l passa tlo da nëus y vën nce a passé l inviern tla Elpes. L sta al plu tert nchin de fauré-merz. Coa fejel dantaldut tl nord dl’Europa, tla Scandinavia y tla Ruscia. Tipich ie l culëur orancen de si plumes y la tacia blancia japé dl spinel che n vëij ntan che l jola. Tl jol fejel suvënz si cich tipich y sterch, na sort de „quäk“.

P. Senoner P. Senoner

Utober 2023

Bechncrëusc (Fichtenkreuzschnabel – crociere)

L bechncrëusc à purvà a zaré ora la broces dala crëusc de Gejù y à perchël l bech stort, sanch univa ora y perchël ie l ucel cueciun. Chësta ie danz mé la lijënda, l bechncrëusc à l bech stort per tò ora la sumënzes ora dla putes di lëns, l mandl ie cueciun y la baibl ie vërda. L possa fé coa ntan dut l ann, datrai nce d'inviern. Chëst ann n vëijen trueps, for inò pitla nibles che passa via fajan "ghip-ghip-ghip-ghip..."

W. Stockner W. Stockner

Setëmber 2023

Pivier da mont (Mornellregenpfeifer – piviere tortolino)

L pivier da mont ie na sort propi dassënn nteressanta. I ie da udëi ala fin de agost y al scumenciamënt de setëmber sun nosta montes canche i passa tlo da nëus per julé tl’Africa do avëi fat coa tla tundra dl’Europa dl Nord y dla Ruscia. N possa i udëi alauta, ulà che ie mé puecia vegetazion y degun lëns o autri crëps plu auc dlongia. Chisc piviers ie zirca tan granc coche n chëulomp. I mandli se cruzia da chësta sort de cué ora i ueves y de tré su i pitli, la baibl fej mé i ueves y se n ie pona. La baibl ie nce scialdi plu da culëur dl mandl, nia coche da duc i autri uciei. Cialëde avisa ti prei cun puecia vegetazion alauta mo vel’ena, povester udëis na tel pitla marueia y fajëdenes scencajo prëibel al savëi, coche da duta l’autra usservazions strambes, sot a info@remove-this.uciei.it.

P. Senoner P. Senoner

Agost 2023

Filadrëssa (Turmfalke - gheppio)

La filadrëssa ie n ucel dla familia di falcs che ie do la rata saurì da recunëscer ajache l sta chiet tl’aria batan asvelt l’eles per resté sun l medemo post. Propi śën, pernanche i prei ie siei, possen i udëi che i va a ciacia de surices y saioc.

E. Comploi E. Comploi

Lugio 2023

Valtoi dal cumat (Gänsegeier – grifone)

L valtoi dal cumat ie un di majeri uciei che n possa udëi tlo da nëus. L à na spana dl’eles de zirca 2,60 metri (permez ai 2 metri dl’eguia). Tl ´800 y ´900 iel unì perseghità ajache n se l temova y n minova che l ruba y magia pitli mutons. Al didancuei possen cun gran fertuna l udëi nce te nosc ciei, dantaldut sën d’instà jolel uni tant alauta sëura nosta montes. Tl jol l recunëscen da si coda do la rata curta y scura, da si pitl cë y da si col trat adum. N se ntënd a ti cialé che l ie propi n gran ucel, l bat l’eles bel plan. Ala fin dl’ela iel da udëi de gran „dëic“, che ie la gran plumes dl‘ela. L valtoi dal cumat magia dantaldut cadavri. Sce jëis samont sën d’instà, cialëdeti avisa ai uciei che jola tl ciel, povester ëis la fertuna de udëi n tel gran valtoi dal cumat y pona zënzauter assans gën sce l nes fajëis al savëi (coche duta l’autra usservazions, l formuler ie tlo).

G. Demetz G. Demetz

Juni 2023

Stidliz (Stieglitz - cardellino)

L stidliz ie un di puec uciei che cianta si inuem. Sce n cëla avisa po ne iel nia mé da udëi te nosc prei, ma nce te opres de artisć cunesciui coche Raffaello, Rubens, Tiepolo y monce Vivaldi nterpretea chësc ucel te si pec de mujiga.

M. Obletter M. Obletter

Auril 2023

Pëcarel (Kleiber - picchio muratore)

Chësc blot ucel, che ie danter l auter nce da udëi sun nosc logo nuef, ie l sëul ucel che ie bon de sgravedé sibe su che ju per la scorzes di lëns (i pëcalëns ie mé boni suvier). N possa udëi y audì i pëcarei dantaldut te nosc bòsc.

Sustenide la lia, i uciei y la natura, on de bujën de uni aiut!

Cassa Raiffeisen Ciastel - Sureghes
"Verein für Vogelkunde Gröden"
IBAN: IT 75 F 08056 23120 000302071746
BIC: RZSBIT21211

 

Cuntat

info@remove-this.uciei.it 

St.Nr.-Cod.Fisc.: 94155730214

Partner

Diese Seite verwendet Cookies. Mit der Nutzung dieser Seite stimmen Sie der Verwendung von Cookies zu. Für mehr Informationen über die von dieser Seite verwendeten Cookies folgen Sie bitte dem Link auf dieser Seite.
OK