Ucel dl mëns

L pivier da mont ie na sort propi dassënn nteressanta. I ie da udëi ala fin de agost y al scumenciamënt de setëmber sun nosta montes canche i passa tlo da nëus per julé tl’Africa do avëi fat coa tla tundra dl’Europa dl Nord y dla Ruscia. N possa i udëi alauta, ulà che ie mé puecia vegetazion y degun lëns o autri crëps plu auc dlongia. Chisc piviers ie zirca tan granc coche n chëulomp. I mandli se cruzia da chësta sort de cué ora i ueves y de tré su i pitli, la baibl fej mé i ueves y se n ie pona. La baibl ie nce scialdi plu da culëur dl mandl, nia coche da duc i autri uciei. Cialëde avisa ti prei cun puecia vegetazion alauta mo vel’ena, povester udëis na tel pitla marueia y fajëdenes scencajo prëibel al savëi, coche da duta l’autra usservazions strambes, sot a info@remove-this.uciei.it.

La filadrëssa ie n ucel dla familia di falcs che ie do la rata saurì da recunëscer ajache l sta chiet tl’aria batan asvelt l’eles per resté sun l medemo post. Propi śën, pernanche i prei ie siei, possen i udëi che i va a ciacia de surices y saioc.

L valtoi dal cumat ie un di majeri uciei che n possa udëi tlo da nëus. L à na spana dl’eles de zirca 2,60 metri (permez ai 2 metri dl’eguia). Tl ´800 y ´900 iel unì perseghità ajache n se l temova y n minova che l ruba y magia pitli mutons. Al didancuei possen cun gran fertuna l udëi nce te nosc ciei, dantaldut sën d’instà jolel uni tant alauta sëura nosta montes. Tl jol l recunëscen da si coda do la rata curta y scura, da si pitl cë y da si col trat adum. N se ntënd a ti cialé che l ie propi n gran ucel, l bat l’eles bel plan. Ala fin dl’ela iel da udëi de gran „dëic“, che ie la gran plumes dl‘ela. L valtoi dal cumat magia dantaldut cadavri. Sce jëis samont sën d’instà, cialëdeti avisa ai uciei che jola tl ciel, povester ëis la fertuna de udëi n tel gran valtoi dal cumat y pona zënzauter assans gën sce l nes fajëis al savëi (coche duta l’autra usservazions, l formuler ie tlo).

L stidliz ie un di puec uciei che cianta si inuem. Sce n cëla avisa po ne iel nia mé da udëi te nosc prei, ma nce te opres de artisć cunesciui coche Raffaello, Rubens, Tiepolo y monce Vivaldi nterpretea chësc ucel te si pec de mujiga.

L cuch (Kuckuck) à chësc inuem pervia de si cianté che duc cunësc. Vel' un l à dessegur bele audì chëst ann. N dij che n dëssa avëi truep scioldi te fuia canche n l aud l prim iede, acioche n ebe suzes y davani ntan l ann. Perchël sà nce chëi che ne l ëssa mo nia audì chëst ann cie fé 😉 L cuch passa l inviern tl'Africa zentrela, vën da nëus chisc dis fin de auril/mei y de lugio/agost jolel inò ju. Tl jol ti semieiel mpue a n spurvel.

Chësc blot ucel, che ie danter l auter nce da udëi sun nosc logo nuef, ie l sëul ucel che ie bon de sgravedé sibe su che ju per la scorzes di lëns (i pëcalëns ie mé boni suvier). N possa udëi y audì i pëcarei dantaldut te nosc bòsc.