Ucel dl mëns

L ucel dla regina passa l inviern tl'Africa, sot a l desert dl Sahara. L vën adalerch de mei y l fej coa te raions cun truepa sienes y prei naturei. N vëij dantaldut l mandl sun la piza de na siena. L n ie for de manco, ajache la sienes vën gën taiedes y i prei cautei de massa. L ucel dla regina magia saioc, autri nsec, lingioles y nce pitla surices. Dan i magë i ficel su te spinacians y perchël al nce inuem "Neuntöter" per tudësch: la lijënda dij che l ficia su uni iede bën 9 tieres dan n magë un. Te Gherdëina fejel coa su per Plesdinaz, sa Sacun, sun Mont de Sëuc y te puec autri posć.

De auril va l gial grisc cun l mat. I mandli ti fej sën d’auril la beles ala baibles y ti mumënc plu delicac ne audel plu nia. L ie na emozion stramba, sibe per i gei che a ti cialé. L gial grisc ie sot a l livel plu aut de scunanza che on tl’Europa y monce uni mudazion te n si ambient ie pruibida. L gial grisc viv plu ala bassa dl gial fosch y mé ulache l à si gheneda, ulache l ne ie deguna jënt che va ora per i bòsc. L à de bujën de n bosch daviert cun truepa bossles.

L mëns de merz ie l miëur mëns per audì la pitla ciafita. L ie nteressant che la cianta uni tant nce de utober, nia mé d’ansciuda, na carateristica dla ciafites. La pitla ciafita ie la mëndra dla trëi ciafites che fej coa te Gherdëina y la viv te nosc bòsc, dantaldut ulache l ie nëidesc y l bosch ie daviert. La ie drët agressiva y magia surices y pitli uciei. Si uedli ie ghiei. Sota chësc link pudëis scuté su si usc (dajan ite Sperlingskauz), spizëde la urëdles sce sëis da mont su: https://www.vogelschutz-suedtirol.it/die-avk/brutvoegel-suedtirol.

La rondula da crëp ie la prima rondula che se lascia udëi uni ann, suvënz da udëi nce bele te chësc mëns de fauré, ajache la passa l inviern ntëur l mediteran y tla Talia. La fajova nchin ti ani 1950/60 mé coa ti crëps y la ne fova nia drë' da spië ti luesc. Man man ala scumencià a fé coa nce sun cëses sota tëc su y al didancuei fej tan che duta la rondules da crëp coa sun cëses. La ie rossa sotite y sun la coda ala ponc blanc. Tl 2023 iela unida ududa l prim iede ai 23 de fauré a Urtijëi.

Sce n cëla avisa ai uciei che vën a maië dan porta vel‘ granel pona possen nce udëi cun mpue de fertuna na mosula codalongia. Les viv gën te pitla grupes. La coda ie longia y foscia cun la plumes plu esternes blances. La cianta cun tonesc auc „srisrisri“.

L berloch ie majer y plu da culëur che si parënt l berloch dla sienes. Ël fej coa alauta te nosta montes, sëura i 2000m. Mé sce l ie truepa nëif vën chisc uciei ju plu ala bassa. D’inviern i vëijen for inò pra la uties da mont che va a crì vel restl y vel fruzia che toma sun fonz. Baibl y mandl cëla ora unfat.

L flinch dl inviern se lascia udëi da nëus uni ann permò de utober ora, canche l passa tlo da nëus y vën nce a passé l inviern tla Elpes. L sta al plu tert nchin de fauré-merz. Coa fejel dantaldut tl nord dl’Europa, tla Scandinavia y tla Ruscia. Tipich ie l culëur orancen de si plumes y la tacia blancia japé dl spinel che n vëij ntan che l jola. Tl jol fejel suvënz si cich tipich y sterch, na sort de „quäk“.

L bechncrëusc à purvà a zaré ora la broces dala crëusc de Gejù y à perchël l bech stort, sanch univa ora y perchël ie l ucel cueciun. Chësta ie danz mé la lijënda, l bechncrëusc à l bech stort per tò ora la sumënzes ora dla putes di lëns, l mandl ie cueciun y la baibl ie vërda. L possa fé coa ntan dut l ann, datrai nce d'inviern. Chëst ann n vëijen trueps, for inò pitla nibles che passa via fajan "ghip-ghip-ghip-ghip..."

L pivier da mont ie na sort propi dassënn nteressanta. I ie da udëi ala fin de agost y al scumenciamënt de setëmber sun nosta montes canche i passa tlo da nëus per julé tl’Africa do avëi fat coa tla tundra dl’Europa dl Nord y dla Ruscia. N possa i udëi alauta, ulà che ie mé puecia vegetazion y degun lëns o autri crëps plu auc dlongia. Chisc piviers ie zirca tan granc coche n chëulomp. I mandli se cruzia da chësta sort de cué ora i ueves y de tré su i pitli, la baibl fej mé i ueves y se n ie pona. La baibl ie nce scialdi plu da culëur dl mandl, nia coche da duc i autri uciei. Cialëde avisa ti prei cun puecia vegetazion alauta mo vel’ena, povester udëis na tel pitla marueia y fajëdenes scencajo prëibel al savëi, coche da duta l’autra usservazions strambes, sot a info@remove-this.uciei.it.

La filadrëssa ie n ucel dla familia di falcs che ie do la rata saurì da recunëscer ajache l sta chiet tl’aria batan asvelt l’eles per resté sun l medemo post. Propi śën, pernanche i prei ie siei, possen i udëi che i va a ciacia de surices y saioc.

L valtoi dal cumat ie un di majeri uciei che n possa udëi tlo da nëus. L à na spana dl’eles de zirca 2,60 metri (permez ai 2 metri dl’eguia). Tl ´800 y ´900 iel unì perseghità ajache n se l temova y n minova che l ruba y magia pitli mutons. Al didancuei possen cun gran fertuna l udëi nce te nosc ciei, dantaldut sën d’instà jolel uni tant alauta sëura nosta montes. Tl jol l recunëscen da si coda do la rata curta y scura, da si pitl cë y da si col trat adum. N se ntënd a ti cialé che l ie propi n gran ucel, l bat l’eles bel plan. Ala fin dl’ela iel da udëi de gran „dëic“, che ie la gran plumes dl‘ela. L valtoi dal cumat magia dantaldut cadavri. Sce jëis samont sën d’instà, cialëdeti avisa ai uciei che jola tl ciel, povester ëis la fertuna de udëi n tel gran valtoi dal cumat y pona zënzauter assans gën sce l nes fajëis al savëi (coche duta l’autra usservazions, l formuler ie tlo).

L stidliz ie un di puec uciei che cianta si inuem. Sce n cëla avisa po ne iel nia mé da udëi te nosc prei, ma nce te opres de artisć cunesciui coche Raffaello, Rubens, Tiepolo y monce Vivaldi nterpretea chësc ucel te si pec de mujiga.

Chësc blot ucel, che ie danter l auter nce da udëi sun nosc logo nuef, ie l sëul ucel che ie bon de sgravedé sibe su che ju per la scorzes di lëns (i pëcalëns ie mé boni suvier). N possa udëi y audì i pëcarei dantaldut te nosc bòsc.